Optusprats’di dzeni, ti’ar avărrăgită,
Ca semnu di nviastă, Pindhu ai’stulusită.
Tish ca vărr llutsefur, namăsa di steli,
Tini sh’Vuscupoia, ca kiatra pi neli.
Prôta ndau tendi, sh’cilivi tu bărră,
Ma vini kirollu, zilipsest păzărră.
Vuscupoia shcolla*, Ĝramustia cupia,
Rrămănjjă j’tsăn minti, j’sciră isturia.
Gôllă sciritoru, sciră’atsa sturii,
Ma su vidiai Ĝramu, tish ca zoĝrafii,
Dzenili’ra mplini, lju tsădo s’nidziai,
Cu cupili di’oi, tut clopitli avdzai,
Cănjjă alătra, sh’picurarjă s’prrăndză,
I bitia dzumarru, to’umbra di frăndză.
Casili di’ağnanghia, albi ca palati,
Căljiurră pistriti, cu plloch ashtărrati,
Fetili cu ghumu, mănitsli’adunati,
Căt sănt nicukiri, sănt ahtănt mushati.
Cu dau biserits, ună lla platii,
Doispărdzats di prefts, s’facă liturjii.
Chenitsjiă ncallar, pi binets c’ôshau,
Mustatsa turrată, sh’fustanellă nau,
Si’aduna doi-tre, acô lla pllatei,
Păĝur di rikii, ii vărră cafei,
Di tuts rrămănia, chenitsjă ma mar,
Llaptili tu kunghi, vinia lla cishar.
Cărvănjli cu suti, n’cărcats di bulmeti,
Nădzia pănă M’Poli, dutsia bărăketi,
Hărarljă di lănă, umt sh’cash ninga’mari,
Li’adutsia n’cărcati, cu satsjă di sari.
Turtsjă fitsia polum, cu’Afstria sh’Rusia,
Askeria va s’măcă, va hărreri sh’iia.
S’fetsără avdzăts, sh’numă tu zămani,
Cănd nvătsă sultanu, pitrăcu firmani,
Chenitsljă ma’vuts, la sărai s’niagă,
Lj’tinjisi viziru, sh’rrămănia ntragă,
Tinjii di beanj, sh’di păshadz avuts,
Tu’aftocratorii, cama cănăscuts.
Vini Ali Păshălu, cu treidzăts di gionj,
Domnu Hagisterghiu, ca pi gărtsălonj,
Tu Ĝramustia ntragă, chenăcu ma mari,
Fripsi doi bărbets, cu beri sh’măcari.
Nu vra turts rrămănjjă, lla ushă silj viadă,
Cănd s’fitsia vărr sherr, s’chucutia s’li ndragă.
Dupu’ună stămănă, -Hagisterghio-lj’dzăsi,
voi fiata s’nju dai, ma buna di năsi-
us pitrec simenj-ljă, ta z’ină su ljia,
voi su fac turcallă, tu harămia’mia-
-Atsa s’ti află tini, căne fără besă,
mini săts dau Shana, di nj’pătărcush shcesă*?-
Hagisterghiu dzăsi, dininti’ali hôri:
-Nu pot silj dau Shana, vlat’o njell mi dôri,
A’zină z’lja oili, sh’casa di aô n’hôră,
Ma fetil’anôasti, nu li dăm vărrôră-
-Ĝramustia’rrămănjllu, bănăm cu tinjii,
Nu ĥim hor di grets, zh’di arbinishii-
-Mitru picurarru, si’alăpătă mprost,
Dzăsi:-Hagisterghiu, esti om di’anost,
Tuts noi Ĝramustianjjă, ĥim ună fumeljă,
Nu didem dot Shana, ca cănd didem njeljă,
Us neg s’adun sotsjiă, lla cupili tuti,
Măni cu dufekli, us ĥim patru-suti,
Sll’acătsăm pusia, sj’aĝunim zaĝarjiă,
Sh’tuts s’ni vătăm, njitsijă păn lla marljiă.
Allantă dimiatsă, seimenj di dovleti,
Stulusits ca crusht, ca ti ziafeti
Mitru sh’capedanjjă, lla rrău j’anvărrtiră,
J’tijară ca cănjjiă, gollă doi fudziră.
Doispădzats di prefts, fitsia liturjii,
Tsisperdzats di agust, ali Stă-Mării,
S’rrustună icôna, ncărcată di’armati,
Ti buniatsă s’ibă, s’avem sănătati.
Doi cărvănar cala, vinia di Cullonja,
Vădzur’alvanadzjă, si’apurkia aĝonja,
Cărtsăniră ndrept, namăsa di hari,
Bătură cămbania, sh’dedără hăbari.
Allăsară njeljiă, lla frăptaj pi sullă,
Grir’a picurarlu, sh’băgar om lla cullă,
Dufekli ntur’mănă, tuts muljer-burbats,
Mardzăna di rrău, lla oht ndupurrats,
Rrău al Niculea, nu prindi su tracă,
Tuts fitsia cărutsia, ună thavmă* s’facă.
Tipilena tută, sh’Păshăllu dininti,
Ca ciăcărdhăsit, shi zbătut di minti,
Cai căts z’vătămară?..săndzili rrăcii,
Tuts arbinishiadzjă, n’or faptă vakii,
Z’vătăma cu suti, ma n’ovia mbureri,
Păn allantă dzuă, vinia alt’askeri.
Turtsjiă llô irushi, etinj s’intră n’hôră,
Rrămănjjă llu da, cu dufek sh’tăpôrră.
Multă vătămari, căt nu pots zj’aledz,
Polumu si alumtă, optu stămănj ntredz,
Ĝramustianjjă gionj, nu si parada,
Ghini ma bărutia, llo si bătăsia,
Fumejli ncărca, tu nôpti pi’afura,
Cu oi sh’cătăndii, ta s’nidzia aljura.
Turtsjiă nu s’tsinia, arrupsără n’hôră,
Tish ca cănj turbats, vra s’ôflla căntrôră,
Ca gretsjiă di Troi, tsi căfta Eleni,
Mutra ushă di’ushă, pi la casi xeni.
Casa al Hagisteghiu, aco ninga pôrtă,
Năcată tu săndzi, ira Shana môrtă.
Cu arma n’turmănă, ashă cum stitia,
Aspăra ca ljiă, canda vra z’dzătsia:
-Vai ni vătămats, păn s’ôvets n’turmănă,
ma nu us llots ljiă, nă fiată rrămănă-
Nvătsă Ali Pasha, sh’nu llu tsinia llocu,
-Hôra ntragă- dzăsi: voi silj băgats focu!-
Di tut’atsa hôră, cu njiljiă di casi,
Tish ca Vuscupoia, tsăva n’ôrrămasi.
Nu bati cămbania, sh’cloput di cupii,
Ni căni s’alatră, s’fetsi cătărdii.
Nu si’avdi rrăzboilu, sh’cicrikia s’llucradză,
Kipurră di căp, z’bată tu căpradză.
Gionjljă mă nu giôcă, sh’fetili s’mutrastă,
Căti or fitsia numtă, hôra s’hărăsiastă.
Nvestili tu lai, multă vătămari,
Tuti sănt tu jeali, trec cu suskirari.
Oili tsi scăpară, sh’plachca tsi’arămasi
Altă di furari, sh’tsi scăpă sh’nu si’arsi.
Tuts cu capu nĥima, chenits sh’picurar,
Tinărljă părpadi, sh’aushljă ncalar.
Neg citi Livădz, Zanitsa sh’Crushuva,
Hrupishti sh’Rodopi, alts tu Magaruva.
Ĝramustia biniadză, că noi n’ôgărshăm,
Shana sh’atselj gionjjă, aco lj’allăsăm.
Vuscupoia sh’Ĝramustia’esti M’Polia’nôstă,
Rrămănjj’ună dzuă, dunjau’j cănôstă.
I Foto- Numtă di Ĝramustianj
II Foto- Ĝramusianj tu Ĝramusti ti ună adunari (1900 ?)
III Foto- Vuscupoia la 1900
